"Cine intră în acest oraș, aducând cu sine oricât de puțină istorie literară românească și aminitrea câtorva poezii iubite în tinerețe, se simte tainic învăluit de umbra poeziei lui Eminescu. Iluziune sau adevăr, ți se pare că între înfățișarea tihnită, ușor pustie și patriarhală a acestui colț de lume, și mirajul rechemării eminesciene există o netăgăduită legătură."  (Gala Galaction-1922)

interiorul casei M E

     CASA MEMORIALĂ "MIHAI EMINESCU" - Ipoteşti, (la 8 km de Botoşani), casa în care s-a născut Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Casa, reconstruită după modelul original şi deschisă publicului în 1940, adăposteşte atât mobilier original, cât şi din secolul al XIX-lea. Turiştii pot vizita şi bisericuţa din lemn a familiei, în preajma căreia se află şi mormintele părinţilor şi fraţilor lui Eminescu. De asemenea, în curtea Casei Memoriale se află Casa Papadopol, o locuinţă ţărănească de epocă, ridicată în stil moldovenesc, proprietate a ultimului proprietar al moşiei Ipoteşti, doctorul Papadopol. Ipoteştiul găzduieşte şi Centrul de Studii „Mihai Eminescu”, iar la 4 km de Memorial se află Lacul ce a servit drept sursă de inspiraţie pentru poeziile eminesciene.

     CASA MEMORIALĂ "NICOLAE IORGA" – Botoşani. Se află într-una din casele în care s-a născut şi a copilărit marele istoric. Două încăperi sunt dedicate unei expoziţii foto-documentare li unei săli multifuncţionale, unde sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga. În altă cameră este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă, achiziţionată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior datând din ultimele decenii ale secolului trecut;

Casa-memoriala-Nicolae-Iorga-2

tnr_800x800_Casa Memoriala George Enescu

     CASA MEMORIALĂ "GEORGE ENESCU" din Liveni, casa natală a marelui compozitor, dirijor, pianist şi violonist- reface atmosfera primilor ani ai copilăriei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele sale jucării, desene, creaţii muzicale, cu cărţile şi manualele anilor copilăriei şi ai primelor sale studii, alături de pianina celor dintâi compoziţii. Totodată, fotografii şi manuscrise întregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, în satul natal.

      MUZEUL JUDEŢEAN - Botoşani, monument istoric a cărui clădire datează din anul 1913, prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat să descopere vestigii ale civilizaţiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului şi fierului. Sunt expuse unelte şi arme din piatră şlefuită şi os, ceramică pictată, figurine antropomorfe şi zoomorfe, peceţi ce au aparţinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoabă, etc. Reţine atenţia, în mod deosebit, cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de SE, descoperit la Ripiceni şi reconstituit parţial.

Muzeul-Judetean-Botosani

Biserica-Sfantul-Nicolae-de-la-Manastirea-Popauti-din-Botosani

    BISERICA "SF. NICOLAE", POPĂUŢI, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare (1496). Pictura interioară, de mare valoare, datează din secolul al XV-lea, păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie strategică, fiind scut în faţa numeroaselor năvăliri ale duşmanilor.  Din acest motiv, clădirii propriu zise a mănăstirii i-au fost adăugate ziduri trainice şi un turn de veghe, ceea ce-i conferă aspectul unei veritabile cetăţi. Faţada clădirii este realizată din benzi de cărămidă smălţuită şi discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice şi heraldice. În prezent, vechiul zid ce înconjura mănăstirea a fost reconstruit pe vechea fundaţie, acest lăcaş sfânt recăpătându-şi măreţia de odinioară;

      MĂNĂSTIREA VORONA (unde în prezent locuiesc călugăriţe) este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud - est de Botoşani. Începuturile sale  datează din jurul anului 1600, când câţiva călugări veniţi din Rusia au construit aici o mică biserică din lemn. În anul 1835, arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserică din zid cu hramul "Naşterea Maicii Domnului". În preajma mănăstirii mai există încă două biserici, o bibliotecă cu fond de carte religios datând din secolele XVII-XIX şi spaţii de cazare pentru pelerini. Complexul mănăstiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafaţa de 150 ha;

Mănăstirea-Vorona-

Manastirea Cosula

   MĂNĂSTIREA COŞULA, din localitatea cu acelaşi nume. Construită în timpul domniei lui Petru Rareş de către vistiernicul Matias Coşulvei (1532), mai păstrează fresce originale de mare valoare (pictură murală) realizate între anii 1537 - 1681. În prezent este inclusă pe lista monumentelor istorice de interes naţional şi face obiectul unui proiect de reabilitarea şi includere în circuitul turistic depus de Consiliul Judeţean Botoşani pe Axa 5.1. a Programului Operaţional Regional.

     PARCUL MIHAI EMINESCU:   „Așa se numește grădina publică din acest oraș. Cândva, de mult, trecusem pe lângă ea, într-un amurg de toamnă. Dar amintirea se risipise, lăsându-mi numai un chioșc și împrejur câteva pete galbene. De data aceasta, am ajuns în Botoșani în luna mai. M-am găsit într-o lume liniștită, fără de răcnetele vânzătorilor bucureșteni, fără de automobile și fără de îmbulzeala de la răspântii.

Cine intră în acest oraș, aducând cu sine oricât de puțină istorie literară românească și aminitrea câtorva poezii iubite în tinerețe, se simte tainic învăluit de umbra poeziei lui Eminescu. Iluziune sau adevăr, ți se pare că între înfățișarea tihnită, ușor pustie și patriarhală a acestui colț de lume, și mirajul rechemării eminesciene există o netăgăduită legătură. Câte o casă veche, boierească, pierdută printre arborii vechi și bălării virgine, câte o potecă ascunsă, mai încolo, într-o dumbravă de liliac, câte un zaplaz îmbătrânit și prididit de crengi… răscolesc amintirea (…) Un prieten îmi spune că, în apropiere, pe locul unde se ridică azi nu știu ce local oficial, stătea căsuța în care Eminescu, prin anul 1887, cu capul pustiu și detunat, încremenea lângă soră-sa, paralitică, Enrieta. Și desigur că acesta e drumul pe care-l bătea și el, urcând, câteodată, la grădina Vârnav.”  (Gala Galaction-1922)

 

parcul-mihai-eminescu-din-municipiul-botosani

parcul Mihai Eminescu Botosani vechi